Va rugam sa va creati un nou cont si sa actualizati datele de contact. Detalii aici. Posibilitatea de plata online.

Cancerul rinofaringelui

Incidenţă
Cancerul rinofaringelui (CRNF) este rar în Europa, având o rată brută a incidenţei anuale de 1,1 la 100 000 locuitori. La nivel european, CRNF este responsabil de 4760 de cazuri noi pe an. Incidenţa acestuia este mai mare la bărbaţi decât la femei. [1,2].
În Europa, supravieţuirea relativă în CRNF la adulţi a fost de 76% după 1 an şi de 50% după 5 ani. Nu s-au observat diferenţe între sexe în privința supravieţuirii. Efectul vârstei asupra supravieţuirii este foarte important. Supravieţuirea la 5 ani a fost de 72% în grupul celor mai tineri pacienţi (15-45 ani) şi de 36% în grupul pacienţilor cu vârstele cele mai înaintate (65-74 ani) [1, 2].

Diagnostic

Diagnosticul de certitudine este stabilit pe baza unei biopsii ghidate endoscopic şi prelevate de la nivelul tumorii nazofaringiene rinofaringiene primare. Tipul histologic trebuie să fie încadrat în clasificarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) [3]. Primul semn al bolii observat de pacienţi este de regulă apariţia unei adenopatii cervicale şi, de aceea, nu de puţine ori se efectuează o biopsie cervicală şi/sau disecţia ganglionilor limfatici cervicali. Această intervenţie nu este recomandată deoarece poate reduce probabilitatea de vindecare şi poate avea un impact asupra sechelelor tardive ale tratamentului.

Stadializare şi evaluarea riscului

CNF este stadializat clinic în conformitate cu sistemul de stadializare al UICC (International Union Against Cancer) şi al AJCC (American Joint Committee on Cancer) (Tabelul 1). Procedurile efectuate de rutină în vederea stadializării includ anamneza, examenul clinic cu incluzând examinarea nervilor cranieni, hemoleucograma completă, biochimia serică (inclusiv testele funcţiei hepatice), radiografia toracică, examinarea prin tomografie computerizată (CT) sau rezonanţă magnetică nucleară (RMN) a nazofaringelui, şi a bazei craniului şi a gâtului. Deşi în general se preferă examinarea RMN dacă este disponibilă, fiecare centru va alege cea mai bună investigaţie imagistică în funcţie de practica clinică uzuală şi de experienţa proprie [III, B].

Investigaţiile imagistice efectuate pentru identificarea metastazelor la distanţă, inclusiv scintigrafia osoasă şi examinarea CT a toracelui şi abdomenului superior, pot fi luate în considerare pentru subcategorii cu risc înalt (ganglioni limfatici pozitivi, în special stadiul N3) şi pentru pacienţii cu anomalii clinice sau biochimice identificate [III, B].

Utilizarea tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) poate înlocui investigaţiile tradiţionale efectuate pentru detecţia bolii metastatice la distanţă, deoarece s-a demonstrat a fi metoda diagnostică cea mai exactă şi cu cea mai mare sensibilitate şi specificitate. S-a demonstrat că încărcătura plasmatică/serică a ADN-ului viral Epstein- Barr dinaintea şi de după administrarea tratamentului are valoare prognostică [III, B] [4-8].

Vezi detalii