Va rugam sa va creati un nou cont si sa actualizati datele de contact. Detalii aici. Posibilitatea de plata online.

ORL- ghid pacienti

Ce sunt cancerele O.R.L.?

Cancerele sferei O.R.L. sunt un grup de tumori maligne cu originea în tractul aero-digestiv superior, sinusurile feței sau, mai rar, glandele salivare.

Majoritatea cancerelor O.R.L. derivă din celulele scuamoase ale țesuturilor ce tapetează buzele, interiorul cavității bucale, faringele, laringele, fosele nazale și sinusurile feței. Așadar, cancerele O.R.L. sunt carcinoame scuamoase.

La nivel mondial, este estimat un total de peste 550.000 de cazuri noi de cancer O.R.L. anual.

Ce cauzează cancerele sferei O.R.L.?

Consumul de alcool și tutun (inclusiv mestecat) sunt principalii factori de risc pentru apariția cancerelor O.R.L., mai ales la nivelul cavității orale, orofaringelui, hipofaringelui și laringelui.

Cel puțin 75% din cancerele O.R.L. sunt cauzate de alcool sau tutun. Asocierea celor doi factori crește riscul persoanelor de a dezvolta un cancer în această sferă.

Infecția cu virusul HPV (mai ales tipul 16) poate produce carcinoame la nivelul orofaringelui (amigdale, baza limbii). Virusul HPV se transmite pe cale sexuală.

Consumul de alimente conservate sau sărate în cursul copilăriei este un alt factor de risc pentru cancerele O.R.L.

Igiena orală precară sau agresivă (folosirea apelor de gură cu o concentrație mare de alcool) pot duce la apariția cancerelor cavității orale. Resturile dentare, dinții cariați sau protezele dentare ce lezează mucoasa gurii, sunt alți factori de risc pentru aceasta boală.

Alți factori de risc:

Expunerea de lungă durată la diverse substanțe a fost asociată cu apariția cancerelor O.R.L. cu diverse localizări:

  • Praf de lemn;
  • Azbest și fibre sintetice;
  • Materiale de construcții, metale, textile, ceramică, cherestea;
  • Industria alimentară;
  • Lemn, nichel, formaldehidă.

Expunerea la radiații. Iradierea pentru tratarea unor boli (ex. cancer) la nivelul capului și gâtului, poate duce la dezvoltarea ulterioară a cancerelor glandelor salivare și tiroidă.

Infecția cu virusul Epstein-Barr (EBV) este un factor de risc pentru carcinoamele rinofaringelui și ale glandelor salivare. EBV este un virus herpetic ce cauzează mononucleoza infecțioasă.

Nu în ultimul rând, se descrie o componentă genetică implicată în apariția acestor cancere.

Cum recunosc un cancer O.R.L.?

În funcție de localizarea lor, cancerele O.R.L. pot produce diverse semne și simptome:

  • Tumefacțiile nou apărute la nivelul gâtului (ganglioni) sau feței (glande salivare);
  • Sângerare;
  • Leziunile persistente la nivelul gurii (ulcerații, tumorete);
  • Durere persistentă de gât;
  • Durere la înghițire;
  • Răgușeală persistentă;
  • Senzația de sufocare;
  • Nas înfundat;
  • Durere persistentă de cap, ce nu cedează la medicația uzuală;
  • Urechi înfundate;
  • Vedere dublă;
  • Infecții cronice ale sinusurilor, ce nu cedează la tratament;
  • Amorțeala/paralizia/durerea feței.

În cazul în care experimentați aceste simptome mai mult de 3 săptămâni, este recomandat să vă prezentați la medic.

Cum se diagnostichează cancerele O.R.L.?

Primul pas în diagnosticarea și tratarea unui cancer O.R.L. este prezentarea precoce la medic!

Consultul va cuprinde:

  1. Anamneza – prin dialogul cu pacientul, medicul va încerca să obțină informațiile necesare unui diagnostic și tratament corecte. Așadar, sunt necesare și relevante următoarele informații:
    1. Istoricul medical al pacientului;
    2. Istoria familială a cancerelor;
    3. Consumul de alcool și tutun, expunerea la alți factori de risc;
    4. Starea generală a pacientului;
    5. Greutatea și statusul nutrițional al pacientului.
  2. Examenul local – prin inspecție și palpare, medicul va examina structurile capului și gâtului, încercând să observe semnele caracteristice cancerelor O.R.L.

Pe lângă acestea, diagnosticul se va baza și pe următoarele explorări:

  1. Endoscopia: este o metodă de examinare a regiunilor interne ale organismului, cu ajutorul unui endoscop (tub flexibil, la capătul căruia există o sursă de lumină).
  2. Examinări radio-imagistice – sunt utilizate pentru evaluarea dimensiunilor și relațiilor cu structurile înconjurătoare ale tumorii primare (CT și IRM) sau diseminării la distanță (radiografia toracică, CT).
  3. Examenul histopatologic – este examinarea de laborator care confirmă diagnosticul de cancer.

Care sunt opțiunile de tratament?

În momentul de față există mai multe opțiuni terapeutice. În funcție de localizarea și tipul histopatologic al cancerului, stadializarea bolii și statusul pacientului, se va putea recurge la una sau mai multe dintre acestea:

  1. Chirurgia – încearcă a îndepărta întreaga tumoră și ganglionii limfatici corespunzători, cu conservarea țesuturilor sănătoase înconjurătoare.
  2. Radioterapia – utilizează radiații ionizante pentru a distruge formațiunea tumorală (efect local).
  3. Chimioterapia – utilizează substanțe (chimioterapice) cu scopul distrugerii celulelor canceroase. Se administrează intravenos și acționează la nivelul întregului organism (efect sistemic).
  4. Terapii biologice – utilizează substanțe cu scopul împiedicării creșterii tumorale.

Ce se întâmplă după tratament?

În urma tratamentului, este foarte important ca pacientul să fie urmărit la intervale regulate, conform recomandărilor medicului. În cadrul consultațiilor post-terapeutice, medicul va evalua răspunsul la tratament, posibila recurență a cancerului și eventualele efecte adverse ale terapiei.

 

Pentru mai multe informații despre cancerele O.R.L. și alte tipuri de cancer, vă rugăm accesați:

http://www.iocn.ro/en

http://srcro.weebly.com

http://www.esmo.org/Patients/Patient-Guides

https://www.cancer.gov/types